Pizza sau salate? Răspunsul este „DA”!

În acest articol veți afla nu numai că există pizza cu salate, ci și cum se face pizza acasă. Cu salate sau fără.

Ce ustensile vă trebuie:

–Tavă / tăvi de pizza (găsiți în piață și la hipermarketuri)
–Un cuptor bun la aragaz, de preferință cu termostat și cronometru (se poate și fără, dar ajută)
–Un spațiu mai larg pe care să întindeți aluatul și să scoateți pizzele
–Un sucitor
–Un cuțit de pizza (dintr-acela circular), cu care să tăiați pizza în felii
–O tigaie și o lingură de lemn.

Ce vă trebuie pentru aluat – apă caldă, sare, piper, făină albă, drojdie proaspătă.
Ce vă trebuie pentru sos – ulei de măsline, usturoi, oregano proaspăt, apă, roșii pasate.

Trebuie să știți, înainte de orice, că „inamovibilele” unei pizza sunt aluatul, sosul de roșii și brânza mozzarella. Dincolo de asta, vă puteți juca așa cum vă dictează poftele, inspirația sau imaginația.
Dar să revenim.

Aluatul: este, practic, un aluat de pâine – asta dacă vă doriți un blas subțire și ușor crocant. Consistența finală a pizzei variază în funcție de cât de făinos este aluatul (adică de cât de multă făină puneți, până în momentul în care coca nu se mai prinde de mâini). Cel mai simplu e așa:
–Vărsați făina într-un vas (un lighean curat de plastic e OK) și presărați sare și piper. Faceți o gaură în mijlocul grămezii de făină.
–Puneți drojdia într-un vas cu apă și încălziți la foc mic, amestecând încontinuu, până când compoziția ajunge la 45-50 de grade (adică până când nu puteți ține degetul mai mult de câteva secunde).
–Vărsați apa cu drojdie în gaura din mijlocul făinii și începeți să omogenizați.
–Completați cu făină/apă caldă până ajungeți la consistența dorită (ideal, să se prindă de degete, dar foarte puțin).
–Lăsați aluatul la dospit minimum 45-50 de minute într-un loc cald, după ce ați acoperit vasul cu un ziar/prosop/capac.

Sosul de pizza: încingeți în tigaie două-trei linguri de ulei de măsline, în care puneți doi căței de usgturoi, pisați (sau striviți, dar la final nu uitați să-i scoateți). Adăugați roșiile pasate (ideal, roșii opărite, bine tocate), dar iese foarte bun și cu pasată de roșii, bulion sau pastă de tomate. Ideea e să obțineți o consistență păstoasă dar destul de fluidă. După 15 minute de amestecat la foc mic adăugați frunzele tocate de oregano (la o tigaie normală, unde faceți, să zicem, un 6-700 ml de sos, puneți frunzele de pe trei tulpini de oregano. Puteți folosi și oregano uscat, dar sosul e mai aromat cu oregano proaspăt. O alternativă – dar asta depinde de gusturi, desigur – e să puneți și busuioc proaspăt în sos.

Mozarella trebuie, evident, rasă.

Ce înseamnă să faci pizza: să faci pizza înseamnă să turtești o bucată de aluat avînd făină la dispoziție pe blat, să o ungi cu sosul de roșii de mai sus, să presari mozzarella rasă și să o dai la cuptor, pentru 7-10 minute, la temperatura de 220 de grade. În pizzerii se numește Pizza Margherita.

Atât.
Ce pui peste ține de preferințele fiecăruia, iar combinațiile sunt, practic, infinite. Unele ingrediente trebuie puse înainte de a da pizza la cuptor, altele după. Și aici negociați în funcție de ingrediente și de propriile preferințe.

Să revenim la salatele noastre. Vedeta pizzelor cu salate este, neîndoielnic, rucola – italienii au patentat asta și nu avem cum și de ce să îi contrazicem. Asta nu înseamnă că nu putem face pizze delicioase cu baby spanac, lollo rosso sau, bineînțeles, frunze de eisberg.
Să trecem, așadar, la partea cea mai importantă – toppingurile salatiste de pe o pizza.