Gutuia este unul dintre fructele pe care ne-am obișnuit să le asociem cu toamna, cu dulceața, pelteaua, compotul sau marmelada. Crudă, este tare, parfumată și ușor astringentă, motiv pentru care pare, la prima vedere, un ingredient mai puțin potrivit pentru o salată.

Și totuși, în diferite bucătării ale lumii, gutuia a ajuns și în preparate sărate. Uneori este folosită crudă, alteori este ușor gătită, marinată sau transformată într-o pastă. Se potrivește foarte bine cu ceapă, ierburi aromatice, nuci, brânzeturi, citrice și ingrediente acrișoare.

În gastronomia turcească, gutuia, numită „ayva”, are o istorie îndelungată și apare atât în preparate dulci, cât și în cele sărate. Bucătăria otomană și cea anatoliană au folosit frecvent fructele alături de carne, condimente și ierburi.

O salată simplă inspirată de această tradiție poate combina gutuie tăiată foarte subțire cu ceapă roșie, pătrunjel și mentă. Peste toate se pune un dressing din suc de lămâie, ulei de măsline, sare și piper. Se pot adăuga și câteva nuci.

Important este ca gutuia să fie tăiată cât mai fin. Astfel, textura ei tare devine mai plăcută, iar lămâia îi mai domolește astringența.

Bucătăria iraniană este renumită pentru combinațiile dintre dulce, acru, fructe, nuci și ierburi aromatice.

Într-o salată de inspirație persană, gutuia poate fi asociată cu rodie, nuci, mentă, pătrunjel și coriandru verde. Gutuia poate fi folosită crudă, dacă este tăiată foarte fin, sau poate fi poșată câteva minute, cât să se înmoaie puțin. Dressingul poate fi făcut din suc de lămâie sau suc de rodie, ulei, sare și piper.

În gastronomia marocană, gutuia este întâlnită mai ales în preparate gătite, inclusiv în combinații cu carne și condimente. Dar aromele folosite în bucătăria nord-africană se potrivesc foarte bine și unei salate de toamnă.

Gutuia poate fi tăiată în felii și poșată ușor, apoi combinată cu portocală, mentă și puțină scorțișoară. Pentru o versiune mai puțin dulce, putem folosi suc de portocală și lămâie, câteva picături de apă de flori de portocal, ulei de măsline și un vârf de sare. Rezultatul este o salată foarte parfumată, aflată undeva la granița dintre garnitură și desert.

Spania are o relație specială cu gutuia datorită „membrillo”-ului, pasta de gutui care a devenit unul dintre produsele clasice ale gastronomiei iberice. Una dintre combinațiile celebre este cea dintre membrillo și brânză, în special Manchego. Această asociere poate fi transformată foarte ușor într-o salată.

Pe un pat de rucola sau alte frunze verzi se pun bucățele de membrillo, cuburi sau felii subțiri de Manchego și nuci. Dressingul poate fi făcut din ulei de măsline, oțet de Jerez, sare și piper.

În România, gutuia este legată în primul rând de conservele de toamnă: dulceață, peltea, compot sau marmeladă. Dar fructele au fost folosite în gastronomia tradițională într-un mod mult mai larg decât sugerează împărțirea modernă în „dulce” și „sărat”.

O salată simplă de toamnă poate combina gutuie crudă, varză albă, morcov, ceapă roșie, nucă și pătrunjel. Gutuia trebuie tăiată în felii foarte subțiri sau dată pe răzătoare. Varza se freacă ușor cu sare, apoi se adaugă morcovul, ceapa și gutuia. Dressingul poate fi făcut din ulei de floarea-soarelui, oțet de mere, sare și piper. Cine dorește o notă mai dulce poate adăuga foarte puțină miere.

foto: dreamstime