În 2025, în România, a fost înființată Asociația Degustătorilor Autorizați de Ulei de Măsline, un ONG care reunește mulți dintre specialiștii degustători cu studii în afara țării. Apariția instituției demonstrează interesul mare suscitat de uleiul de măsline și la noi. Cătălin Adam, președintele asociației, ne-a explicat care sunt cele mai importante diferențe generale pe care ar trebui să le știm atunci când alegem un ulei de măsline:

“Calitatea uleiului de măsline se definește prin intermediul unui set de caracteristici, precum culoare, gust, miros și aciditate. Caracteristicile senzoriale sau organoleptice se referă la gust și/sau miros, spre exemplu aroma fructată, iar caracteristicile fizico-chimice includ nivelul de aciditate, indicele de peroxid, conținutul de acizi grași și conținutul de steroli.

În timp ce culoarea nu evidențiază neapărat calitatea uleiului de măsline (putând varia de la verde închis la galben-auriu), gradul de aciditate este foarte important, reprezentând procentul acizilor grași liberi din ulei. Conform Consiliului Internațional Oliecoil (IOC) și normelor UE există un prag al acidității recomandat pentru fiecare tip de ulei de măsline, astfel:

  • Uleiul de măsline extravirgin  – categoria de cea mai înaltă calitate – nivelul de aciditate nu trebuie să depășească 0,8 %
  • Uleiul de măsline virgin – nivelul de aciditate nu trebuie să depășească 2 %
  • Uleiul din turtă de măsline rafinat (uleiul brut din turtă de măsline poate fi rafinat și amestecat cu uleiuri de măsline virgine) – gradul său de aciditate poate fi de până la 1 %.

Uleiul de măsline poate fi clasificat după metoda de obținere, astfel:

  • Uleiul Agoureleo (ulei regăsit și sub denumirea early harvest sau din recoltă timpurie) – ulei nefiltrat, obținut prin presarea mecanică, la rece a măslinelor necoapte, culese în aceeași zi cu prelucrarea. Este un ulei de înaltă calitate, apreciat pentru proprietățile sale curative, datorită conținutului mare de polifenoli, precum oleocantal și oleoceină (între 250 și 3000+ mg la litru). Este un ulei produs în cantități mici, pentru obținerea unui litru folosindu-se 10-20 kg de măsline pârguite (necoapte, verzi). Aciditatea acestui ulei este cuprinsă de obicei între 0,1 și 0,6%. În acest ulei nu este permisă adăugarea aditivilor alimentari și conservanților.
  • Uleiul de Măsline Extravirgin: este un ulei comestibil de calitate superioară, cu o concetrație de acid oleic nu mai mare de 0.8 g la 100 g. Se obține din măsline coapte, presate la rece (temperatura sub 30 grade Celsius), prin mijloace exclusiv mecanice, chiar în ziua culesului. Nu sunt permiși conservanții sau aditivii alimentari. Din acest tip, se comercializează inclusiv sortimente de uleiuri aromatizate cu lămâie, portocale, mastică sau alte ierburi aromate.
  • Uleiul Virgin: este obținut prin mijloace mecanice, fără alterări ulterioare obținerii. Uleiurile Virgine pot conține până la 2 g de acid oleic la 100 g ulei. De asemenea, nu este permisă adăugarea aditivilor alimentari.
  • Uleiul din turte de măsline/pomace/ulei de Sansa: ulei obținut prin prelucrarea turtelor rămase după presarea/centrifugarea măslinelor și este obținut prin procesare chimică. Deşi este mult mai ieftin, uleiul din turte de măsline nu oferă de aceleaşi proprietăţi benefice ca uleiul extravirgin sau virgin.”

foto: dreamstime