Cea mai bună legumă-i porcu'...? În salată, poate! (II)

Au românii o vorbă - „cea mai bună legumă-i porcu'” - pe care vrem să o comnpletăm: „Cea mai bună legumă e în salata pe care o mănânci alături de porc la grătar!” Continuăm seria de ponturi și rețete dedicată iubitorilor de carne de porc. Vom aduce în farfurie – pardon, în discuție - mușchii, costițele, ceafa de porc și vom spune și câteva vorbe despre ai noștri mititei.

La români – se știe – în fiecare an, pe în jurul datei de 20 decembrie (de Ignat), sacrificarea porcului e aproape un ritual sacrosanct. Ritualul în sine e precreștin și, practic, există de când civilizația.  Dacă vă întrebați, numele „Ignat” provine din latinescul „ignis” și înseamnă „foc” (focul este cel care purifică animalul dscrificat).  Se spunea că, o dată ce animalul era tăiat, ziua era mai lungă și mai prosperă - ceea ce, desigur, se întâmplă după solstițiul de iarnă, care e chiar pe 21 decembrie.

Să revenim însă la „porcăriile” noastre însoțite de salate...

Povestea clasică a mititeilor românești

Micul nostru s-a născut în urmă cu peste 100 de ani, în inima Capitalei. Iordache Ionescu, bucătarul unei taverne din Centrul Vechi, obișnuia să-și încânte clienții cu preparate la grătar care mai de care mai diverse și era faimos pentru rețeta sa delicioasă de cârnați la grătar. La un moment dat, rămas fără mațele în care punea amestecul său de cârnat și cu mușterii așteptând mâncare, Ionescu a luat o bucată din „aluatul cârnatului“ şi a pus-o pe grătar fără niciun fel de maţ. Primul care a gustat invenţia cârciumarului a rămas impresionat de gust, iar noul produs s-a transformat în vedeta localului din centrul oraşului.

De unde până unde numele de „mici”? 

Se spune că denumirea de „mititei” este strâns legată de promulgarea independenței de stat a României. Mai exact, în 1877, principele Carol I şi ţarul Rusiei aveau semnată o convenţie secretă prin care, în schimbul Independenţei şi al garantării integrităţii teritoriale a României, trupele ruseşti primeau liberă trecere către frontul din Balcani. Turcii au aflat de acest acord și au reacționat în consecință, bombardând malul românesc al Dunării. Artileria românească a răspuns şi a bombardat regiunea turcă Vidin cu obuze botezate „mititei”. Există documente care atestă că denumirea obuzelor, adică denumirea de mititei, a fost transferată „găluştelor fripte“ de către deputatul Vasile Boerescu. Pe data de 10 mai 1877, acelaşi deputat s-a dus cu nişte prieteni la faimosul restaurantul Capşa din Bucureşti să serbeze independenţa României. Spre surprinderea chelnerului, Boerescu a cerut „mititei“ şi o „baterie“ – adică mici, două sticle de vin şi una de sifon. Deputatul a explicat apoi ce a vrut să zică stârnind zâmbete în rândul mesenilor.

Și acum, idei de salate care să-nsoțească friptura preferată de purcel.

Mușchiuleț de porc la tigaie cu spănăcel

Se ia una bucată mușchiuleț condimentată după preferințe (cam 400g), se feliază și se prăjește în puțin ulei de măsline încins. Se adaugă în tigaie un pumn de alune sau nuci, 5-6 roșii cherry și se lasă să fiarbă până se pătrunde carnea bine de tot. Touch-ul final: câteva frunze de spănăcel, puțină zeamă de lămâie și sare și piper, după gust.

Salată cu ceafă de porc 

Feliile de ceafă de porc se sărează și se piperează. Se încinge restul de ulei într-o tigaie și se prăjesc la foc mediu spre iute 5-7 min. pe fiecare parte. Evident că dacă aveți grătar e de preferat să faceți ceafa la grătar, ca să evitați prăjeala în ulei. Într-un bol separat se compune un pat din spanac și rucola peste care se adaugă fripturile rumenite, brânza feta, 1 ceapă verde tăiată subțire și câteva măsline. La final, se potrivește de gust și de arome cu un dressing de muștar, sare și piper.

Costițe pe pat de salată

Într-o tavă încăpătoare se pune hârtie de copt, se așează bucățile de coaste, iar cu o pensulă se ung costițele pe ambele părți. Se acoperă carnea cu hârtie de copt si se dă tava la cuptor pentru circa 2 ore la temperatura de 120 grade. Se verifică costițele cu o scobitoare, iar dacă pătrunde ușor, înseamnă ca sunt gata.

Pe un platou se presară câteva frunze de baby batavia sau spănăcel, rumenitele bucăți de costițe, câteva roșii cherry și un dressing dulce, cum e cel de zmeură de la Tokaj.  

Salată cu mititei

Într-un bol amestecăm iaurtul cu restul ingredientelor și punem deoparte la rece până în momentul servirii.

Punem o tigaie grill la foc mediu și înfigem mititeii pe câte un băț de frigăruie. Îi frigem pe fiecare parte câte 4 minute, apoi îi scoatem pe o farfurie și îi păstrăm la cald până preparăm și salata.

Separat, într-un bol, pregătim dressingul. Punem 100 ml ulei de măsline, 100 ml sirop sau suc de rodie, 50 ml suc de lămâie, o linguriță de sare și o linguriță de piper. Amestecăm aceste ingrediente până ce capătă o  consistență cremoasă, adăugăm toate ingredientele pentru salată și amestecăm ușor, ca dressingul să acopere toată salata.

Montăm mititeii pe o farfurie cu mixul preferat de salată în mijloc și servim cu poftă.

foto: shutterstock