Drumul lung al castravetelui spre cămările românești, via Bulgaria

Murarea este o tehnică antică prin care strămoșii noștri reușeau să păstreze alimentele pentru perioade lungi, mai ales în sezonul auster de iarnă. Conform arheologilor, castraveții au fost primele legume murate, aceștia găsind dovezi în acest sens datate acum aproximativ 4500 de ani pe teritoriul Mesopotamiei, în Irakul de astăzi.

Din India, zona în care pare că a fost plantat prima dată castravetele a ajuns în Europa cam pe timpul Imperiului Roman și s-a dezvoltat extrem de bine în Tracia, pe teritoriul din prezent al Bulgariei, dar fără a se limita la acest teritoriu ci incluzând regiuni din Grecia și Turcia actuale. De aici și renumele castraveților de sud de Dunăre, care încă mai persistă. Mai mult, etimologia în limba română provine din bulgară: krastaveț, krastavița.

La începutul primului mileniu, în timpul domniei lui Tiberius, contemporan cu Isus, romanii au dezvoltat primul sistem artificial de creștere a legumelor, un fel de solar, în special pentru castraveți despre care, se spune, că nu lipseau de la nici o masă a împăratului indiferent de anotimp.

Revenind la bulgari, aceștia sunt cunoscuți în istoria noastră drept legumicultori iscusiți, cei care ne-au învățat să plantăm o multitudine de legume pe care astăzi le folosim frecvent. În urmă cu trei secole ei au migrat spre nord, peste Dunăre și și-au construit primele grădini în sudul Munteniei și Olteniei de astăzi, iar de acolo, culturile s-au extins peste tot în Țările Române.

Tot din Oltenia (și chiar Banat) pare că a venit și această rețetă de tocană de castraveți murați de care, probabil, mulți ne amintim din copilărie, dar care pare a nu mai fi gătită atât de des ca pe vremuri. Aveți nevoie de ceapă, untură sau ulei, carne (se poate face cam cu orice fel de carne – porc, vită, miel sau zburătoare), mărar (de obicei uscat pentru că este o rețetă de iarnă), bulion și castraveți musai în saramură (nu încercați cu cei în oțet!).

Se călește ceapa, se adaugă bucățile de carne până se rumenesc nițel, se stinge totul cu apă fierbinte (sau și mai bine cu supă de oase), se lasă la fiert. Se adaugă bulionul, se mai lasă câteva clocote, apoi castraveții (spălați bine pentru a îndepărta excesul de sare) și planta aromatică. Puteți asezona cu piper, sare de principiu nu mai are nevoie pentru că au destulă murăturile. Rețeta se poate face și fără carne și untură.

Poftă bună!


Cosmin Dragomir

foto: pixabay

Logo Facebook Logo Instagram