Mituri culinare cu apă și sare

Unul dintre miturile cele mai răspândite pe la noi e cel că apa pentru ciorbă sau paste fierbe mai repede dacă îi adaugi sare. L-am demontat mai jos

Un alt mit extrem de frecvent răspândit este fiertul pastelor în apă cu o lingură de ulei. Dacă îi spuneți acest lucru vreunei bunicuțe din Italia să vă feriți - că vă dă cu tigaia în cap! La paste în apă se pune doar sare - și nu pentru că ar fierbe mai repede, sic! - ci pentru că sarea este potentiator de aromă. Chefii recomandă ca pentru fiecare 100 de g de paste să punem la fiert un litru de apă. Uleiul nu doar că nu ajută la nimic, dar mai crează și o pojghiță în jurul aluatului care nu va permite sosului să se lipească de paste.

Adăugarea sării în apă nu face decât să crească punctul de fierbere al apei. Ridicarea punctului de fierbere intervine atunci când o substanță dizolvabilă non-volatilă (în acest caz, sare) se adaugă în solvent pur (sau o substanţă în care se dizolvă o soluție — în acest caz, apa în sine) pentru a crea o soluţie (apa sărată). Apa sărată necesită mai mult timp de expunere la căldură pentru a fierbe decât apa simplă, pentru că punctul de fierbere este mai ridicat iar timpul necesar pentru a obţine apa fiertă creşte.


Cam jumătate de grad Celsius pentru fiecare 58 de g la litrul de apă. Adică o salinitate mai mare decât media Oceanului Planetar.


Toate lichidele, inclusiv apa, au o înnăscută tendinţă de a se evapora atunci când sunt expuse la aer liber şi, în timp ce rata de evaporare variază de la lichid la lichid, procesul de evaporare rămâne acelaşi.

Lichide, solide şi gaze chiar conţin molecule care se mişcă la viteze variabile prin substanţă în funcţie de starea lor; molecule într-un solid, cum ar fi gheața, se mișcă mult mai lent decât într-un gaz, cum ar fi aburul. Atunci când este vorba de apă clocotită, aceste molecule se ciocnesc și își transferă energie de la una la alta. Când transferul devine suficient pentru a provoca particulele de apă să iasă la suprafaţa apare evaporarea. Cât mai multă căldură se adaugă apei, cu cât e mai intensă şi mai rapidă cu atât coliziunile moleculare se înmulțesc și apare evaporarea.


După ce apa a ajuns la o anumita temperatură, energia este atât de mare încât tendința particulelor să se evapore este mai mare decât tendinţa de a rămâne în formă lichidă. În acest moment, cunoscut sub numele de punctul de fierbere, presiunea vaporilor de apă este egală cu presiunea atmosferică (presiunea aerului în jurul nostru). Din acest motiv, la alititudini mari (unde presiunea aerului este mai scăzută) apa fierbe la temperaturi mai mici.


În teorie, dacă adaugi multă sare, ai putea face apa să fiarbă mai repede. Dar vorbim de cantități foarte mari ce ar face pastele ori orezul necomestibile. În principiu, citându-l din memorie pe Robert L. Wolke, “dacă te grăbești atât de tare îți recomand să parcurgi drumul din bucătărie în living pe role. O să economisești mai mult timp”.

Cosmin Dragomir

foto: pixabay


Logo Facebook Logo Instagram