Cum în această rubrică mă ocup cu istorie culinară, fun-facts gastronomice, povești gustoase și cum ele nu sunt rodul imaginației mele, ci sunt culese din diferite surse, de data vă prezint o listă de cărți apărute recent și mai rar întâlnite. Eu am intrat în posesia lor doar pentru că astfel de informații ajung des la mine, acesta fiind și domeniul din care îmi câștig pâinea.
Începem cu unele mai “ușurele” în sensul în care, chiar dacă ele sunt produsul unor cercetări temeinice, sunt mai facil de lecturat și au și poze :d.
Culinaria Transsylvanica / editura Aramis Mega 2019
Este un volum apărut cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu în cadrul proiectului „Sibiu Regiune Gastronomică”.
Volumul, bogat și frumos ilustrat, prezintă o succintă istorie a cărților de bucate din Ardeal (cu unele omisiuni), viața mondenă din cafenele, restaurantele și hotelurile de odinioară din Sibiu, poveștile lui Ambrosi (cel care a denumit soiul Fetească Regală) și a medieșanului Friedrich Caspari unul dintre cei mai cunoscuți ingineri care a ajutat la replantarea Europei cu viță de vie după filoxeră. Ilustrațiile reprezintă diferite scanuri din presa vremii, coperți de cărți sau vederi poștale vechi. (Mulțumiri lui Răzvan Tempean pentru volum)
Rafinament culinar la curtea Principilor Ardeleni/ editura Mega Cluj-Napoca 2019
Cartea este apărută în cadrul proiectului Reenactment culinar: meniuri și ritualuri gastronomice la curtea princiară de la Alba Iulia – Municipiul Alba Iulia, AFCN și Universitatea 1 Decembrie, coordinator Nicolae Neag.
Cartea este împărțită în două părți: prima conține o extrem de scurtă istorie a Transilvaniei, ca mai apoi să detalieze condiția bucătarului în Ardealul secolelor trecute, dar și ceremonialul meselor princiare de demult. Partea a doua este chiar o carte de rețete vechi servite la ospețele din Cetate cât și a unor meniuri cu care principii își îmbiau oaspeții. (Mulțumiri lui Chef Ioan Cosmin Toma pentru carte)
Ca la mama acasă, familia și masa în dezbaterile cercului Etno Sud/ Casa Cărții de Știință Cluj Napoca 2019
Volumul coordonat de către Eleonora Sava conține șase texte distincte ale unor cercetători (antropologi și sociologi) centrate pe simbolistica mesei, a familiei și a mesei în familie. Pe scurt, comensulitate. Textele abordează teme extrem de diferite: imaginarul mesei în familie, familia tradițională – un contruct modern, studiu de caz prilejuit de referendumul pentru familie, rolurile de gen în contextul riturilor premaritale românești, semnificațiile și rolul pâinilor și meselor nupțiale într-o comunitate suceveană, semnificațiile distilatelor țuică și horincă în Maramureș și Galați și imaginarul gastronomic din basmele populare românești. (mulțumiri Eleonori Sava pentru Carte).
Alimentația – Oltenia volumul I/ Editura Academiei Române 2018.
Am aflat abia după un an de această carte, asta și pentru că Academia Română încă nu a comunicat apariția editorială. Cărțile lor, deosebit de valoroase, sunt greu de dibuit pe site-ul editurii sau prin librării.
Este primul volum din seria dedicată alimentației și cuprinde răspunsurile la chestionarele care au stat la baza întocmirii Atlasului Entografic Român coordonat de profesorul Ion Ghinoiu. Cercetarea realizată în anii ’70 pe tot teritoriul țării este cea mai complex demers de acest gen din istoria noastră culinară. Informațiile sunt culese direct de la riverani care povestesc despre felurile de mâncare tradiționale, despre diferențele gastronomice din acei ani față de începutul secolului trecut, despre ingredientele folosite și cultivate ori tehnici de gătit. Cartea se adresează celor din domeniu sau celor cu adevărat interesați. (Mulțumesc Alexandru Iorga pentru volum).
Limba Cărților de Bucate Românești/ Editura Academiei Române 2019
Volumul coordonat de Mariana Neț reprezintă cel mai detaliat și complex studiu al terminologiilor utilizate în textile vechilor cărți de bucate. Recunosc, mi-ar fi făcut viața mult mai ușoară dacă îmi pica pe mână înainte să public la editura GastroArt cele opt reeditări ale unor cărți de rețete vechi tipărite pe actualul teritoriu al României. Cartea se adresează atât celor pasionați de lingvistică, dar și celor care studiază gastronomia. Este un studiu exhaustiv, care compară ori contextualizează arhaismele, regionalismele ori împrumuturile lingvistice din rețetele vechi. Celor care sunt interesați de volum le recomand și studiul Universul din Lingură, despre terminologia gastronomică românească de Petronela Savin. (Mulțumesc Mariana Neț pentru carte).
Poftă bună la mâncare și citit!
Cosmin Dragomir
