Pe timpuri, fie că făceam praz cu măsline, salată orientală sau le puneam pe icre de pește ori simple, ca gustare, părinții noștri puneau pe masă fix ce măsline găseau. Astăzi, când avem la îndemână zeci de soiuri, putem să le folosim pe fiecare așa cum o fac cei din țările unde cresc măslinele.

Grecia numără peste o sută de soiuri locale de măslini, însă doar câteva domină atât producția de măsline de masă, cât și pe cea de ulei de măsline extravirgin. Fiecare regiune și-a dezvoltat propriile varietăți, adaptate solului și climatului, iar diferențele dintre ele sunt evidente atât ca textură, cât și ca aromă. Unele sunt apreciate pentru pulpa cărnoasă și gustul delicat, altele pentru conținutul ridicat de ulei și profilul aromatic intens.

Originară din regiunea Messenia, în Peloponez, Kalamata este probabil cea mai cunoscută măslină grecească din lume. Fructele sunt mari, alungite, de culoare violet închis până la negru, iar pulpa este fermă și bogată. Se folosesc în salata grecească (Horiatiki), meze cu feta și oregano, miel la cuptor, dar și pâine cu ulei de măsline și oregano.

Amfissa este una dintre cele mai vechi măsline ale Greciei, cultivată în apropierea orașului Delphi încă din Antichitate. Amfissa este un soi cu fructe mari, rotunde și pulpă foarte fină. Sunt puțin amare, au o textură moale și funcționează perfect pe platouri și în salatele cu verdețuri.

Cultivată în peninsula Halkidiki, această măslină verde cu nume omonim este una dintre cele mai apreciate pentru consumul direct. Este crocantă, are un gust predominant vegetal prospăt și note de migdală verde. E perfectă pentru umplere cu ardei sau cu usturoi, în salatele de vară și alte aperitive.

Konservolia, numită și Voliotiki, este unul dintre cele mai răspândite soiuri grecești pentru consum. Gustul este echilibrat, pulpa cărnoasă ușor dulce. Se potrivește de minune cu peștele.

Koroneiki – măslina care produce unul dintre cele mai apreciate uleiuri. Fructele sunt mici și nu sunt consumate frecvent ca măsline de masă, însă dau unul dintre cele mai valoroase uleiuri extravirgine din lume.

Din Italia ne vine soiul Taggiasca, cultivat în Liguria și considerat unul dintre cele mai elegante soiuri de măsline italiene.

Din Spania vă recomandăm Manzanilla, originară din Andaluzia, este probabil cea mai consumată măslină verde din Spania.

De la Istanbul, de fapt nu din marea metropolă ci din Turcia ar trebui să căutăm soiul Gemlik. Cultivată pe țărmul Mării Marmara, Gemlik este cea mai apreciată măslină neagră turcească.

Franța – Lucques. Cultivată în Languedoc, Lucques este supranumită „diamantul verde” al Franței datorită formei sale de semilună.

foto: dreamstime