Spre deosebire de pălinci și țuici, unde zic eu că mă pricep destul de bine, restul tăriilor rămâne, pentru mine, un domeniu de care aș vrea să mă ocup mai pe îndelete, chiar dacă ficatul nu mă lasă (sic!). Și chiar dacă nu o fac empiric, în livingul de acasă sau la barul preferat, asta nu înseamnă că nu pot să mă documentez și să scriu cu plăcere despre alte distilate.
Whisky sau whiskey este un tip de băutură alcoolică distilată dintr-o plămadă fermentată provenită din diferite cereale. Sunt utilizate și, eventual, malțificate în această plămadă orzul, porumbul, secara și grâul.
Etimologie
Cuvântul whisky este o anglicizare a cuvântului gaelic (limba celtă) uisce (sau uisge) care înseamnă „apă”. Alcoolul distilat era cunoscut în limba latină drept aqua vitae („apa vieții”). Aceasta a fost tradusă în vechea celtă vorbită în irlanda ca uisce beatha („apa vieții”), respectiv a uisge în gaelică scoțiană. Formele timpurii ale cuvântului în engleză includeau uskebeaghe (1581), usquebaugh (1610), usquebath (1621) și usquebae (1715).
Scurt Istoric
Arta distilării s-a răspândit în Scoția și Irlanda cel târziu în secolul al XV-lea. Cea mai veche mențiune a whisky-ului din Irlanda provine din Analele Clonmacnoise din secolul al XVII-lea, care atribuie moartea unui șef de clan, în 1405, ca provocată de excesul de aqua vitae la Crăciun. În Scoția, primele dovezi ale producției de whisky provin din Exchequer Roll, 1494, unde malțul este trimis „către Friar John Cor, din ordinul regelui, să facă acvita”. La început whisky-ul nu avea voie să îmbătrânească și avea un gust foarte dur în comparație cel de astăzi.
Producție
Dispozitivul pentru distilare este din cupru, deoarece elimină compușii pe bază de sulf din alcool, ceea ce ar face băutura neplăcută. Cele moderne sunt realizate din oțel inoxidabil cu căptușeli interioare de cupru. Whisky-urile se maturizează doar în butoi, așa că „vârsta” unui whisky este timpul dintre distilare și îmbuteliere și reflectă cât de mult a interacționat butoiul de lemn cu whisky-ul. În timp ce îmbătrânește în butoaie din lemn, în special din stejar american sau francez - arse sau nu pe dinăuntru - whisky-ul suferă șase procese care contribuie la aroma finală a acestuia: extracția, evaporarea, oxidarea, concentrarea, filtrarea și colorarea. Îmbutelierea se face la o tărie de cel puțin 40%.
Malt-ul (malț în românește) reprezintă grăunțele încolțite, uscate (eventual prăjite), afumate sau nu. În Scoția se practică afumare cu turbă.
Tipuri de whisky după cerealele folosite:
Grain Whisky-ul este făcut din orice tip de cereale.
Malt Whisky-ul se prepară în principal din orz malțificat.
Tipuri de whisky după modul de amestec:
Single Malt Whisky este whisky-ul dintr-o singură distilerie, obținut dintr-o plămadă care folosește doar un singur tip de grăunțe malțificate. Cu excepția cazului în care whisky-ul este descris drept single-cask, acesta conține whisky de la multe butoaie și ani diferiți, astfel încât se poate obține un gust recunoscut ca fiind tipic al distileriei.
Blended Malt Whisky este un amestec de Single Malt Whisky-uri din diferite distilerii. Dacă un whisky este etichetat „pure malt” sau doar „malt”, este un blended malt whisky. Se mai numește și vatted malt.
Blended Whisky este făcut dintr-un amestec de diferite tipuri de whisky. Un amestec poate conține whisky din multe distilerii, astfel încât să se obțină o aromă în concordanță cu marca. Prin urmare, numele de marcă poate omite numele unei distilerii. Majoritatea whisky-ului scoțian, irlandez sau canadian se vinde ca blended, chiar și atunci când este produsul unei distilerii, așa cum este în Canada.
Cask Strenght (cunoscute și sub denumirea de Barrel Proof) sunt rare și, de obicei, doar cele mai bune whisky-uri sunt îmbuteliate în acest fel. Sunt îmbuteliate din butoi nediluat sau doar ușor diluate.
Single cask (cunoscute și sub numele de Single Barrel) sunt whisky-urile îmbuteliate dintr-un butoi individual și de multe ori sticlele sunt etichetate cu un număr specific. Gustul acestor whisky-uri poate varia în mod substanțial de la butoi la butoi, chiar dacă sunt de la aceleși producător.
Iată cîteva tipuri de whisky după clasificarea americană:
Bourbon Whisky este produs dintr-o plămadă care constă din cel puțin 51% porumb (maize) și este îmbătrânit în butoaie noi de stejar carbonizat.
Corn Whisky are la bază cel puțin 80% porumb și nu este îmbătrânit sau, dacă este îmbătrânit, este îmbătrânit în butoaie nearse (necarbonizate în interior) sau în unele deja folosite.
Malt Whisky este preparat dintr-o pastă fermentată care constă din cel puțin 51% orz.
Rye Whisky este preparat dintr-o pastă fermentată care constă din cel puțin 51% secară.
Rye Malt Whisky este preparat dintr-o pastă fermentată care constă din cel puțin 51% secară malțificată.
Wheat Whisky este preparat dintr-o pastă fermentată care constă din cel puțin 51% grâu
Iată și câteva tipuri de whiskey în funcție de locul de origine:
Scotch Whisky este cunoscut sub numele „Scotch” (în special în America de Nord). Whisky-urile Scotch sunt în general distilate de două ori, deși unele sunt distilate a treia oară, iar altele chiar de douăzeci de ori. Reglementările impun ca orice element care poartă eticheta „Scotch” să fie distilat în Scoția și maturat timp de cel puțin trei ani în butoaie de stejar. Orice declarație de vârstă de pe sticlă, sub forma unui număr, trebuie să reflecte vârsta celui mai tânăr whisky scoțian folosit la producerea acelui produs. Tipurile de bază ale scotchului sunt malt-ul și grain-ul, care sunt combinate pentru a crea amestecuri. Whisky-urile de malt scotch sunt împărțite în cinci regiuni principale: Highland, Lowland, Islay, Speyside și Campbeltown. Producția de whisky din Insulele Scoțiene nu este recunoscută ca regiune de către Scotch Whisky Association, dar este considerată a face parte din regiunea Highland și include toate insulele producătoare de whisky, cu excepția insulelor: Arran, Jura, Mull, Orkney și Skye.
Irish Whiskey (Whisky irlandez) sunt în mod normal distilate de trei ori, distilarea Cooley fiind excepția, de asemenea distilarea dublă. Prin lege, whisky-ul irlandez trebuie să fie produs în Irlanda și îmbătrânit în butoaie din lemn pentru o perioadă de cel puțin trei ani, deși în practică este de trei sau patru ori pe perioada respectivă. Jameson și Tullamore Dew sunt două dintre cele mai cunoscute mărci de whisky irlandez.
Canadian Whisky - conform legislației canadiene, whisky-urile canadiene trebuie produse și îmbătrânite în Canada, distilate dintr-o plămadă fermentată de cereale, trebuie îmbătrânite în butoaie de lemn cu o capacitate limitată la 700 de litri pentru cel puțin trei ani. Termenii de „whisky canadian”, „whisky de secară” și „whisky de secară canadiană” nu necesită cereale specifice în producția lor și sunt adesea amestecuri de două sau mai multe cereale. Whisky-urile canadiene pot conține caramel și aromă în plus față de băuturile distilate și nu există o limită maximă a nivelului de alcool al distilării. Crown Royal, Canadian Club, Seagram's și Wiser's sunt printre cele mai populare mărci.
Tennessee Whiskey-ul este o rudă de-a mult mai celebrului Bourbon Whiskey. Principala calitate care definește un whisky Tennessee este că trebuie filtrat prin cărbune de arțar de zahăr înainte de îmbătrânire, procedeu cunoscut sub numele de Procesul Lincoln County. Jack Daniel's, George Dickel, Collier și McKeel, și Benjamin Prichard sunt mărci foarte cunoscute de whisky american de Tennessee.
Cosmin Dragomir
foto: pixabay
