Lev Tolstoi și primul hotel din București

Exista o vreme în București pe când trecătorii prin Capitala Valahiei erau cazați doar în hanuri, unele dintre ele extrem de celebre și cărora marele istoric George Potra le-a dedicat o carte. Apoi, începând cu secolul XVIII parte din hanuri au început să se transforme și să devină, după modelul occidental, hoteluri, unele cu servicii de lux. Despre prima instituție care a purtat titulatura de Hotel din București scriu Ion Paraschiv și Trandafir Iliescu în volumul “De la Hanul Șerban Vodă la Hotel Intercontinental”:

 “Hotel D'EUROPE sau BRENER apare menţionat pentru prima oară într-o carte semnată de V. Wilkinson (şi apărută la Londra în 1820), consulul britanic din acea vreme la Bucureşti. Înaltul diplomat scrie: " ... de curînd s-a deschis în Bucureşti un hotel public, care fiind bine mobilat şi înzestrat cu toate cele necesare a devenit foarte folositor pentru călători".

Numit şi hotel “Brener", după numele proprietarului său şi fiind administrat după moda occidentală. 

Hotel D'Europe era situat pe "Uliţa Nemţească" (Smârdan de azi, din Centrul Vechi al Bucureștiului), mai jos de Hanul "Gherman" şi se pare că oferea condiţii confortabile (cum recunoaşte - la 2 aprilie 1827 - şi unul din clienţii săi de bază, englezul Ch. Prenkland), dar alte date în plus nu deţinem spre a putea oferi detalii. Ştim că aici a funcţionat şi un restaurant, frecventat şi apreciat mai ales de străinii în trecere prin Bucureşti. 

Printre ei s-a aflat, pe la 1854, pe când în Principate se găsea armata rusească sub comanda cneazulul Gorceacov şi locotenentul de artilerie Lev Tolstoi - marele scriitor de mai târziu. El lua masa la prânz, de obicei, la restaurantul "Brener" după care trecea apoi la cofetăria "Fraţilor Capşa" din Podul Mogoşoaiei, ca să guste din delicioasa îngheţată pe care o laudă într-o scrisoare adresată mătuşii sale Tatiana Alexandrovna Ergolskaia.

Cât priveşte aspectul general al Bucureştilor de pe atunci, marele clasic rus zice - în aceeaşi scrisoare că este un oraş "mare şi frumos, cu Corso elegant".

În ceea ce îl privește pe Lev Tolstoi merită să mai menționăm o întâmplare - cam nefericită pentru marele scriitor, un împătimit de jocuri de noroc. Pe 12 august 1854 acesta notează în jurnal: “Dimineaţa am început-o bine, am lucrat, dar seara! Dumnezeule, oare n-am să mă îndrept niciodată?! Am pierdut la joc restul banilor şi am pierdut ce nu aveam cum plăti - 3.000 de ruble. Mâine îmi vând calul”.

Cosmin Dragomir

foto: wikipedia

Logo Facebook Logo Instagram